notiţe, got no time:) deja previbil. pozne via Cifone.
- dus. masina Cif
- popas in Sibiu - ciorba, supa de fasole in paine
- meet Helga si intamplator si pe mama ei. frigider nou:)
- ajuns, frenda Andrei, papi paste bune (sos alb + usturoi verde, cu carne)
- Cluj - nu chiar asa cosmopolit precum ma asteptam fiind laudat in ultimii ani
- bere preambul la o sarbatorita
- Booha - bar, artsy, musiq, Hasdeu
- iesit in aftereight.ro, remember de acu’ 4 ani, now cam “yak!”, electro de cartier cu DJ la microfon :). si ce daca. noua expresie: “pitzi superior” :)
Pestera “Ghetarul” de la Scarisora, muntii Apuseni
- drumul in viteza pana acolo, condus A.
- drumul de la poale pana la pestera. semana cu drumul spre Pestera de la Moeciu. oameni frumosi, cai de munte vigurosi si tarani care dau buna ziua pe strada la necunoscuti (turisti, noi)
- ajuns la Ghetar; placute cu “nu aruncati hartii & peturi”; pompe cu apa de izvor pe drum.
- stat sa intram (pana la urma); inside; “biserica” - 20/60 m; as fi fost regretat daca nu.
- pe drum se vindeau tot felul de chestii - foarte misto!, turism - sirop de muguri de brad si afine. “La ce pret?” “Vedeti la doamna de langa”, doamna de langa “Mama, cat costa asta?” :)) si cum tinea telefonul in fata gurii ca pe o statie radio:).
- bazoi - leneveala intinsi pe o pajiste
- alta pestera pe plecare: Ionele, trei camere mari, inceput pârâu - foarte misto, neasteptat. zgariat mana intr-o sarma ghimpata vrand a urca in a treia pe niste scanduri/schele improvizate :) renuntat, era prea nesigur.
- jucat la volan pe PC seara. n-am iesit, eram morti -> 30iz.
Cluj-Napoca
- next morning CICA excursie la Salina Turda nou renonvata, dar eu nu, stat sa savurez Clujul pe strazi, per-pedos.
- Manastur la vale; casa aceea plina de liliac inflorit din Grigorescu - nevoia de concept de Dzeu. credinta da vietii sens. modelele prezentate mie pana acum mi-au esuat oh! atat de lamentabil… credincios si nesatisfacut. dupa ce mori nu se intampla nimic, absolut nimic - asta fara sa excluda sensul.
- berea Ursus de la Belvedere:)) oh, da!
- poveste auzita la masa vecina: Emilia - Italia, 50 de ani, inca tanara, ospatarita, 2k euro. idila semi-lesbi. divortata, ramasa fara apartament aici. “cand ai nevoie de ajutor sa ma suni”.
- papi la restaurant Toldi, nice. salata de verzituri cu capere si clatite cu branza + nuci + stafide + rom + sos ciocolata. yummy :)
- gradina botanica: magnolii mari, violet si frumoase - si lalele.
- TURN again.
- o bere la Euforia
- G., stat la fantana din centru + alta “bere” pe bulevardul Eroilor (rearanjat foarte frumos pietonal): crème brûlée (miam!)
- cadou Cif, vizita Helga
- acasa. joc + SOMN!:)
- plecat. frumos Cluj. brunete, iai-iai:)
- 12 ore pe drum pana in Cta. 3 autostrazi (la dus - a treia pana la Gilau).
In toti anii astia trecututi au fost nopti cand si cand - ca aceasta - cand statea intinsa langa mine o tanara domnisoara pe care-mi placea sa o privesc cum doarme cu o nostalgie parvenita. Si de multe ori ma certa in context ca nu sunt langa ea si eu imi reprosam ca as putea fi, si sa las lucru pentru a doua zi. Dar clar n-as mai fi avut momentele astea. Si nici nu ma mai surprinde ca anume contrar fanteziilor mele adanci declarate profilul e blondin chiar, cu pielea alba. Frumoase mai sunt ca niste printese adormite:) Les jours s’en vont.
Zambetul si tipetul Andrei - in timp ce canta cu bucurie nestingherita de copchil “Jingle Bells and A Happy New Year” (varianta reunita si comprimata) - in contrast cu vestea mortii lui George Vasilievici. Aproape 32 de ani. Esti ceea ce lasi in urma, ba. Si atat. In sufletul si in amintirea celorlalti.
… pacatele mi le va spala. Am obosit. E obositor sa faci eforturi zilnice ca sa fi fericit. Ce draci de fericire mai e si aia? Cu eforturi.
experiencing self vs. remembering self. Colonoscopii curate - de la “the storytelling mind” putere.
[vezi detalii]
Pana la saturatie orice nou e bine-venit: stagiu descoperire, stagiu bucurie, stagiu noradrenalina, stagiu durere, stagiu serotonina down - dopamina up, samd.
Noroc cu timpul care are rabdare cu toate.
Ce-am avea de invatat de la chinezi e partea cu ‘ce trebuie sa ramana in urma (ta)’: caci asa - aici/acum [vest - grecesc/imperiu roman/sua] fails.
Ce cadru de film simbolic aruncandu-mi la gunoi una cate una antidepresivele de asta vara. (Ce chestii serioase: pilule, psiholog, 30 de ani, analize medicale, gama GT, cariera - (casa) de piatra). Anul asta ‘no more’ si in nici un caz cu pastile. As putea sa ma opresc aici. Si mi-as dori sa-i declarar patetic Depresiei razboi: “Fight it!”. Cand se declara razboi la cartile de joc? Cand picai pe aceiasi carte cu adversarul. Ce carte, ce adversar?! LAI she’s gone in Buc, de tot - vant la pupa sa aibe, s-o poarte pe unde-si doreste sufletelul ei. Sau alte organe. Iar eu anul asta din nou constantean - n-o sa ma recunosc niciodata in tabloul asta - cu niste auto-lectii invatate de anul trecut, sa vedem cum si aplicate pe cel ce vine. Fost frumos la Chisinau, chiar mi-a placut - da’s o lepra de putoare si n-am scris decat cu liniute, ca deh mi-s artist si transpir doar cand imi intra. Poate ar trebui sa invat o lectie si aici: daca marea, suprinzaaaatoooooor… n-a fost (sa fie) un moft pana la urma, apai nici scrisul n-ar fi. Sa fie.
mi-am dat seama de o chestie: poate ca acum la 30 nu stiu ce vreau, dar acum la 30 stiu sigur ca la 20 nu vroiam ceva serios, desi atunci aclamam si ma bateam cu pumnul in piept ca da.
Pentru ce mi-a pus xenoane cumnat`miu la masina? Ca sa vad eu mai bine pe campiile patriei, cu faza lunga. Ce misto se puteau vedea luminile orasului la departare pe curbura golfului oglindindu-se-n apa, incapsulate de jarteaua parasolarului… “je suis longue l’ombre de ma jeunesse”. Cand esti, cand nu esti… atent la ce ti se intampla in jur. Septembrie si octombrie au cam curs una dupa alta cu mult somn si ceva munca. Si ceva dor. De duca. Asteptam cu viu interes depresivul noiembrie. Afara sunt 18 grade Celsius si pe culme bate vantul intens. Portocalele inca mai au urme de feca rahat pe ele.
Am cam frecat-o, este foarte adevarat. Noul meu moto? Deunazi am gasit “caietele” din anul III cu Magda. Scriam bine, ma uimesc ce cursivitate si ce vocabular aveam… dar departe de lipsa naivitatii stangace - fara experienta. Insa niste notite… excelente. Se pare ca-s foarte bun la astea cu liniuta, si-i clar ca imi lipseste tehnica sa le expun. (Lucru care s-ar putea invata). Si totusi lipseste cea mai importanta liniuta: cand o pufnise plansul blablabla… Ce teribile diferente de perceptie intre 20 si 30. Ce era important atunci (noaptea aia de despartire fotografiata-n detaliu la zeci de minute, si ce de motive egoiste, si ce de replici pline de cinism infatuat si ‘ntelectual… de… unde?!) si ce vaz acu. Si cat de puternice povestile singulare reluate in alta ordine.
Revenind: iar am prea mult munca, ar trebui sa fac ceva in sensul asta, niste juniori, si fac. Regularizarea pe anul asta ma va pali rau daca nu-mi vine un proiect “extra”. Iar 8 milioane pentru indreptat si vopsit 2 usi si-o aripa mi se pare prea mult. Macar daca erau troznite bine.
Dar nu despre asta era vorba. Poezia luminilor unui oras pozitionat fericit langa mare si nefericit conectat cu alte directii, doar N si S. Despre Didi nu scriu.
I’m siiiiiiiiiiiiinging in the rain. In ultima vreme ma “urmareste” Scorpion-ca. Karma revenge time?! 21 de ani este cea mai misto varsta.
lateredit: sa ajungi sa apreciezi enorm, si sa le cauti cu staruinta, toate youtube-urile cu Mickey Mouse de 10 minute care-ti permit sa mai respiri ceva pana la urmatorul “viau asta! atu, atu… asta viau”.
si
Mihaita (10/18/2009 4:44:01 PM): nu-mi vine sa cred, a adormit capra mare
Mihaita (10/18/2009 4:44:11 PM): ne chinuim de 2 ore sa o facem sa adoarma
Mihaita (10/18/2009 4:45:09 PM): aseara, inainte sa plec in club, ma jucam cu ele
Mihaita (10/18/2009 4:45:30 PM): m-au calarit de m-au tampit
Mihaita (10/18/2009 4:45:44 PM): si ma faceam cu mainile sus de bau-bau catre cea mica
Mihaita (10/18/2009 4:45:50 PM): si veneam spre ea sa o mananc
Mihaita (10/18/2009 4:46:03 PM): si ridica mana sus spre mine, credeam ca vrea sa ma loveasca
Mihaita (10/18/2009 4:46:06 PM): ca se speriase
Mihaita (10/18/2009 4:46:11 PM): si ghici ce-mi face?
Mihaita (10/18/2009 4:46:27 PM): ma mangaie pe fata mah
Mihaita (10/18/2009 4:46:31 PM): m-am tooooopit
Mihaita (10/18/2009 4:46:43 PM): si m-a luat de manutza
Mihaita (10/18/2009 4:46:46 PM): cu manutza ei mica
Mihaita (10/18/2009 4:46:56 PM): vai de capul meu, cre’ca mi-a mai crescut un ficat atunci
Iaca soarele revine restant Septembrie dintr-o amorteala de un weekend cand m-a speriat cu toamna gri pe o vreme splendida, peste 25 de grade, inca la maneca scurta. Apa calda. Priveam la digul de liceu printre pietrele de sub apa si-mi aduceam aminte ca-mi era un tarm, le priveam cu oaresce frica si teama de necunoscut. Necunoscut:) E frumos aici la malul marii. Ar trebui sa-mi fac un plan de lectie pentru maine la cursuri, nu mere chiar asa dupa ureche. In rest… octombrie. Un remember puternic din clasa a 11-a. Daca trec de acest ianuarie fara faulturi majore inseamna ca pot si raman aici. Ar intra de-o Roma usor uscata.
Lista (RSS)