Kul

Azi valurile au fost mai mari si mai regulate. Cateva serii chiar misto. Pierdut una chiar buna-buna. Strecurat printre kiteri si bucurat de mare, paddling. N-am stat mult, doar cat am obosit. Si la cat eram frant de la lucrul de azi-noapte (se mai intampla si din astea! :O si inca nu s-a terminat) ce Zen sunt acum! :D Good September viby. De-ar fi asa in fiecare zi… :)

Surf up! Yeah! A inceput sezonul. Si ce daca e marti si am carca de lucru si mai tre’ sa suplinesc si supportul pe perioada c.o. … jean boxeaza. Erau valuri de dimineata pe webcam, si pe la 16 am tras rapid o fuga. Frumusele valuri, cam tragea sub apa, am prins mai multe si vreo doua de toataaa frumusetea pe plan vertical ajea… viiuuuuum! Ohhhh yeahhh:) That’s good life:D Ce serotonina, ce sexe-n plexe, ce kids… valuri frate, valuuuuri!:D Sper sa o tina asa toata luna; si la mai mare!

M

O Vama plina intradevar. Foarte frumos la inceput pana ce alcoolul zgomotos si vesel din cele doua beri si jumatate (adica la 0.33) si-a facut disparitia sa din creier. Cu dansat pe strada cu necunoscuti, cu schimbat cluburi, cu companie placuta. Foarte misto urme pe buze lasa Corrido Sangria. De ce am cedat atat de usor? <”destinul” meu - o promiscua si jumatate>. Misto replica, dar atentie! este vorba de complexele mele (sunt chiar curios de interpretarea terta, corecta dar nu si politic).

Posibilul enervant L. se juca ca un copil de maidan in valurile nisipos tarshiitoare de la Shabla Tuzla. Si mai sa uit! Am vazut adiacent si malul inalt de la Krapets si piscinele europene aferente caci nu-i de coborit acolo. Arata altfel decat pe Google Earth, locul are frumusetea lui de golf virgin cu padure spre Shabla si-i de explorat si spre Durankulak. Pare insa excelent pentru valuri de surf.

Da’ a meritat tot. Incheiata maiestos, un maiestos urmarit, obosit-penibil prin recurenta incercarii, de un Floyd (ei erau cu maiestria) cu “Comfortably Numb”. Atunci cand “viata se aseaza cumva, toate lucrurile sunt la locul lor” si marea pe amurg de lumina intr-un colt de tara, la o cafia, iti da o confirmare dupa care alergi de multe ori, fara sa stii ce / cum.

“Cum? La 30 de ani, neinsurati / nemaritate si fara copii.”
http://www.youtube.com/watch?v=b5paJp4BUDA

Azi ar fi trebuit sa fie zi de doliu. Pentru neplecarea mea in KL. Am suferit cum stiu eu mai bine: sub apa, cu gura si sufletul pana la urechi :). Tras o Bulgaria de-o zi amin! libera cu Luca family. Suprinzator de bine, simtit de milioane. (Poate uneori e bine sa mai schimbi si gasca). Ei virgini in ale scuba-duba se bucurau precum copiii mici, mai ales Luca care era ca “pestele in apa”. Observ ca se intampla asta de cate ori duc zodii de apa la Shabla, li se sparge o lumina interioara pe fata de-s de admirat.

Bun ase. Sculat lenes de la 9 (! - civilizatia asta facea, se grabea stupida spre servicii prin toate orasele de pe traseu), ajuns pe la 12, cu Matizachele packed. La locul nostru cam era bulau, n-am intrat decat cu Cristi in apa, in “fiord”, asa sa-i arat, cam tragea, usor sport extrem, dar a fost ok - doar cateva belituri de control firave. Am excelenta inspiratie sa le arat inspre Tiulenovo roci si locul pescarilor, cand… la pestere era apa linistita. Pai, nu dam o tura de dupa bolovanul din pestera? Ba da. Dar nu stam noi aici ca in alta parte nixam apatie? Si-am stat. Cateva ore bune. Foarte fain. M-am suit pe stanca / insula de langa - are o cordelina otelita pentru suport la urcare pe acolo, deranjat niste cormorani din siesta lor, facut poza “la inaltime” (care-s yet to come; venira). So very fun. O zi misto.

Pe la 5 hai sa mergem la niste scoici unde iar ne-am lungit cu 10 feluri de mancare, 5 persoane in echivalentul a 120 RON. Spre seara: “dar ne grabim?” oh nu. Si nu c-am avut noi oo sa face litoralul bulgaresc si grecesc pana se terminau banii de pe toate cardurile sau macar pana luni dimineata, dar macar de-o baie la Rusalka am ajuns. La Rusalka taxa de intrare s-a marit la 5 leva, dar un batranel simpatic ne-a lasat sa intram ca era seara si l-am spaguit samaritean cu doua doar (desi la iesire ne-au cerut spre verificare cartonul de sedere, insa ridicatul umerilor a fost suficient de impaciutor incat sa ne ridice bariera). Hai sa-l duc pe L. la stancile din larg. Cand ajung acolo… ii cer putin vizorul sa fac o verificare de meduze. Era una medie care statea langa perete cuminte. Zic, e bine. Ne balacim noi pe acolo… cand… hopa meduza la noi. Zic, a luat-o curentul. Bai nu, aia venea spre mine! Atacul meduzelor, pampam! Bai, nu-i adevarat. Ma uit mai bine, aia chiar venea. Ii cer lui Luca s-o “execute” cu labele si asta-mi confirma, avea comportament de animal in stres. Chiar in halul asta sa fi evoluat meduzele in ultimii 10 ani? Ma mult mir. Astuia i-a ars si niste toxine pe moaca, din apa ajea, noroc ca eram pregatit ca cercetasii (marini) cu sarea la mine.

N-am reusit sa bem o bere-n Shabla (desi chit ca este cat Cobadinul, am vazut minim 4 restaurante / terase, si toate foarte onorabile, iar oamenii imbracati frumusel, de seara). Schimbat 10 leva unui compatriot ratacit sau “ratacit” pe la supermarket (ce dracului cauta acolo la ora aia?) si ne-am intors spre tara. Am trecut si prin Vama unde am ras doua beri la o terasa si una-n Expirat, cam golut, cam frigut, dar frumusel, insa nu eram de stat. Frumoase fete-n Vama.

Eh, si uite asa am purtat io doliu azi. :). Amin!

Azi, dupa alcoolizarea de aseara din Office pe “bonuri de masa”:) de fun cu fite, N. insista si ma trezeste pentru o Shabla de control, ca desi a fost vant saptamana asta pixam valuri. Pentru variatie decidem sa schimbam locul si dam de unul nou dragut inainte de paduricea apropiata locului “nostru”, desi imi doream sa ajungem dupa Tiulenovo. Frumusel foc sub apa: labirinturi de bolovani uriasi, o pestera dubla sparta, cu arcade ce functionau precum gheizer, pool-uri cu adancimi de 4 m pline de bolovanis, pesticime colorata (rosu cu negru si argintiu), un capac galben amenintator de la o sticla de suc cu gatul mare :). Din pacate marea destul de agitata nu ne-a permis multe, in pestericica n-aveam cum sa intru. Privit marea cu gandurile aiurea. Nici nu mai tin minte de cand n-am mai “cazut pe ganduri”.

La intoarcere fost la Dalboka, ras o portie de scoici clasice, au renovat astia, s-au dezvoltat. Plin drumul de noi eoliene si inca se mai impanzesc. O salata de melc rapana careia lamaia stoarsa deasupra i-a ridicat rangul la tres bonne. Leisure time. Now… cam somn. Din coada ochiului Vama parea a fi arhiplina-n seara asta, de unde rezulta pas. Nu stiu daca ma duc maine la Editors, s-ar putea sa fie la schimb cu timp valoros petrecut in familie, d-om vedea cum bate vantul.

So far, so good.

Un week-end frumusel. Inceput cu o zi fortata-n liber vineri, petrecuta pe plaja in principal, cu I. si chiar si cu placa (si-a luat si el:))… mai frumos decat ma asteptam. Are “putrezitul pe plaja” valorile lui, desi mai ca-i precum cafeaua: ca sa devina arta tre’ sa fie destul de rafinata ;) Dar nu-i rau deloc chiar si pe fuga - si da, stiu, ar trebui sa fac asta MULT mai des. E la doi pasi. Valurele mici, dar placute, pacat ca vantul a picat spre seara. Sambata o Agigea, din pacate cu o apa tulbure - plina de microorganisme - ca de abia imi vedeam labele. Mission aborted, back to “putrezire”. Nice:)

In Vama eu nu stiu daca mai merg vara asta. In nici un caz treaz. Imi este deprimant. Nu pot sa accept ca aia nu stiu sa(-mi) puna muzica. Nu pot sa accept bucuria de pe “Videli Nochi” din Stuful tzaranizat la maxim (ca-i moka si la indemana) asa cum o faceam acum 10 ani. Nu pot sa accept ca astia din Control n-au fost deloc la biserica si sa le pice curentul cand aveau si ei in sfarsit! vreo 3 mese pline. Nu pot sa…
E rusinos ca toata Vama sa fie facuta de atmosfera si de muzica din masina. Ori alcool care sa culce cuminte la pamant toate pretentiile si sa niveleze nivelul de distractie, ori… de 2-3 ori pe an Controlul din Buc, sau stiu eu ce alte petreceri tematice 30ish. Ok.

Si cred ca imi ajunge si cu depresia. Ar fi cazul sa ma apuc de munca. Este posibil sa fie prea tarziu pentru Malaezia, dar… poate am super-bulan. E rusinos sa stiu ca n-am plecat anul asta mai nicaieri pe unde mi-am propus, si ca la intrebarea lui Popey ca “ce am facut pentru sufletul meu in ultimile 6 luni (besides L.)?” am ridicat din umeri. Nu stiu ce vreau? Nu-i nimic, exista cursuri si pentru asta. Metodologii, americanisme.

Iar legat de umanismul oamenilor din jurul meu care nu-s oameni buni, nici oameni rai, ci oameni… Nu stiu. Pana la urma chestia asta cred ca va ramane asa forever. Sunt centrul universului meu. ‘Fuck around’ is not ok. Din nou. Leave it. Era buna intrebarea aia cu “asculta de fapt ce vrea viata de la tine”.

Baie noctura aseara cu L. si Pax. No pancake, yet. Baia misto, un remember mai putin glorios de acum catva ani. Poate ar fi de repetat. Dar nu si cam rusinoasa experienta de a nu avea unde sa bei o bere la 1 noaptea in acest multi-cultural oras al Constantei. Noroq cu non-stop-ul Telegraf si cu scarile dinaintea portului Tomis. Planuri? …

Ah! Experimentul cu “amfetamine” a esuat cu brio. Se pare ca sunt prea “sanatos” pentru asa ceva. Efectele secundare m-au coplesit, desi in cateva zile am invatat despre mine chestiuni interesante. Pe care le-am strans intr-un .txt, iar cea mai interesanta fiind asta.

I’m so fucked up.

Am ajuns cu Ionut dupa digul ala de la Petromidia. Dar era cam sec, la ce sa ma fi asteptat? Si n-avea decat inca un rand de stabilopozi sub apa. Nu sunt ca digurile din larg din Mamaia pe mai multe etaje sa faci slalom printre ele la urcare:) Dar plaja aia… chiar minunata.

De ce oare se inghesuiau pestii pe luna plina sa iasa afara din apa? Ciudat. Ii prindeam cu mana, prinsei catva, imi pareau negrii si urati, sper ca erau guvizi normali :D Cam beui, s-a rupt si putin filmul, dar nu mi-e jena deloc cu rezistenta slaba la alcool. E chiar sanatos ca am renuntat la bautul ocazional, desi aseara ce era de sarbatorit / inecat?

Putin cam in urma cu munca, nu mai fac nici o planificare pana nu revin la zi. Si diseara niste clatite, si poate si some pancake. Sau american pie, din astea :D … de import sa fie. Fanteziile mele? Tre’ sa cumpar fineti d’ala bun. Novisadul e departe, eu nu-s sofer de 1 zi pana acolo singur.

- 31
- nunta P&A. sa traiasca! nice, dansuri :)
- “- ca am dat vole 100 de votca si cand am trantit paharul pe masa ai izbucnit brusc in lacrimi. (wtf!? Lore…. :((( hai mah…)”
- strada d-lui Soldat. never again? masochism curat. ganduri prin parc prin Floreasca si amintiri de pe Garibaldi, si nervi si draci si sughituri si piatra cubica frumos ferchezuita de oras nou din celalalt parc, si terasa Silva in trecere si mosul ala care trecea strada in etape cu doua bastoane si kefirul sorbit la 8:52 dimineata in Dorobanti. da, acum m-am simtit viu.
- si aiurea cu berea in mana pe strada, si furat, si stradute, “vai ce m-am speriat”, si cainii, si homelesii de pe banci, si curva jalnica cu “nu vrei un sex oral? nu - bere nu ai?” si soldatul de la ambasada, si berea din Control, si pustii fantastici, si motorul ne!-incalecat si back2base.
- ah! si sa nu uit, ai ajuns in Baneasa pana la urma fara sa vrei constient, instinctiv si ti-ai frecat fruntea de un copac. nu, nu vroiai sa ajungi in Otopeni, vroiai la padure.
- o baie pe super-cinste dupa ce venit de la nunta
- o iubesc. ce ochi avea.
- munca?

Yes! Prima baie in mare pe anul asta cu adevarat baie. Balaceala-balaceala. Pai asta e farmecul Ctei: ti-e greu, o zi shitty, frecush la munca sau prin casa… mergi la baie si ti le spala pe toate. Cu labele si cu neoprenul in unduiuri prin adancuri. Iar&iar … apa echilibreaza. Oh da! Am bagat si niste bazine. Ce zambet de uom multumit imi simt pe moaca:) Uneori ma stresez prea mult si chiar pe chestii pe degeaba si neimportante. Ar trebui sa strang pe langa persoane cu karma mai relaxata, mai putin stresa(n)te. Om vedea de KL, pana acolo una-alta poate iese de-un Novisad. Nunta lui Petru s-ar putea sa fie ce-a fost alta nunta acu 4 ani. Lejer, de vara:)

Si d-na Vara, daca nu va este cu suparare… niste valuri ajea… chit ca nu-i inca sezonul, sa simt ca duduie ceva sub mine macar:)