Kul

Am revazut “Memento” la teve. Unul din filmele mele de top 10. De data asta regia mi s-a parut mai stangace si scenariul de doua ori mai bun. As fi curios daca montat A-Z ar fi acelasi film. Actorii mult sub scenariu, Pearce nesalvand intregul, desi tin minte ca atunci cand am dat peste el l-am revazut inchiriat de multe ori. Singuratatea-i crunta, si-i ne-programata.

Digul nou din Portul Tomis, cel ce “lungeste” fostul far Genovez este al doilea ce rupe ultimul tarm turistic si de unde incepe adevarata mare. Scaldat de un soare calm de-o dupa-amiaza regasita de octombrie, cu doua drage iesind din port, pe un portocaliu bland intepand usor ca frigul ce va sa vie. (Se pare ca-l renoveaza, il transforma in ceva de lux, sau modern, sau normal.)

A mai ramas unul, cel mai lung - primul din port. Si acolo se termina.

Ba, bun! Nu foarte bun, dar bun. Si scenariu si regie. Mi-au placut si actorii - mai ales ea. Nu-i film de dragoste, pare, mai mult ca sigur a fost promovat ca atare. European. Numa’ bun de umplut o seara tembela plina de munca si lipsa finante de miercuri. Nu vreau sa fac o cronica, nu-i scopul meu - de doi ani ma chinui sa finalizez una la “Lost in Translation” si nemas, asa ca… - mah da’ te scoate din ale tale. Scena cand ii spune cine e - cum se invarte camera de la stanga la dreapta si inapoi ca sa dea “largime” (importanta) cadrului de se opreste timpul. Cum se povesteste la usa, estic asa, traditional, povesti de oameni in doi timp si trei miscari d-un val de evenimente (s-a fugit, a murit, traiesc cu un consatean care n-are cum sa se indragosteasca de sor-mea. mai ales ca-i moarta). Evident, e si povestea dah dragoste interzisa - da Tristan si da Isolda - care este, si reusesc, cu happy-end. Sunt contrapuncte puncte. Si fara metafore. Sunt si vreo 2 scene hilare cu niste fantezii de zi sau chiar vise betive cu capul pe masa-n bucatarie. Si cu-o muzica atat de potrivita, cu o bucata atat de clasic-pasionala pe scena de amor climax dintre personagiuri. Si-o bruneta accidentala de-si dezveleste sanii frantuzeste de-o feminitate cruntisima. De vazut ce mai.

Ah, despre ce e filmul - care oricum e o ecranizare, pare-se - … despre viata: “Eu sa raman cu tine si sa fiu sotia unui muncitor intr-o fabrica?”, “Sunt maritata, Tobias, si am si un copil.”, “Mi-era teama sa nu te mai vad.”, “Muncesc aici de 10 ani. Eu n-as putea sa ma obisnuiesc. O sa te obisnuiesti. Trebuie.”, “O sa dorm la tine in debara.”, “Ca n-are cum sa se indragosteasca de sora mea, mai ales ca e si moarta.”, “Bei o bere? Beau. Da’ o dai tu? O dau, dau si-o portie de cartofi cu carnati”. Si despre imigranti (da’ nu iuesei).

Simpatic personajul prietenul sau Janek - homeless si “empty-bellied” . Lua si niste premii la vremea lui, 2002. Clar de bifat.

Mi-a adus aminte de Marin Preda si de “Loin”.

azi era putina ceata-n larg.

super-inspirata plimbare. am gasit de inchiriat la Phoenix Lost in Translation. Un film care ma chinui sa-l vad de vreo 2 ani de zile.