Kul

D. = A. + L.
(rautatea, nebunia, piticii, amorfismul interior, nevoia de pargii de putere)
+
(rautatea, violenta, ‘bruxismul’, dezorientarea - de valori)

Este clar ca le caut, ca le atrag, ca universu-mi conspira alea-alea. Si-mi doream sa se contopeasca, nah ca se putu: pe negative. Dar pe pozitive n-aveti? Hai ca tre’ sa se poa’, hai ca este, hai ca vreau.

“Me? I like sleeping! Especially in my Molly’s chamber.” Oare ce-o mai face Helga de la Cluj? O fi trecut peste? Imi aduc aminte de Cheile Turzii.

So… deci imi refuz multe. So… where do I start? :D

- ma trezesc efeeeectiv in jur de 13:00 pm. exista tentative esuate de telefoane in jur de 9:00 am sau verificari de emailuri de 11:00 am dar… esuate, adorm la loc. (”E un baiat destept si capabil, dar nu-l suna inainte de 11″).
- dush. juma’ de ora minim. fara el nu-s om.
- s-a facut doua si. it’s lunch time. ori meniu de 10 RON semi-complet de la rotiseria de langa ori out in town la o cantina buna sau la mall printre pitzi si tantzele cu copchi.
- ajuns acasa, aruncat un ochi peste mailuri si ce ar trebui facut azi. urmate de un somn dulce de dupa amiaza (dupa mancareee) sau un ted.com la care inevitabil mi se inchid ochii.
- 5:00 spre 6:00 pm. mailurile inceteaza, verificat daca sunt valuri pe webcam. daca sunt => goto beach. daca nu… se sta pe net / tv / chaturi-chaturi. de cele mai multe ori chaturi.
- uite asa s-a facut ora 9:00 pm. se iese la bere, ca altii au program normal si tre’ sa se culce la 00. sau se ramane la un film.
- la 23:10 pm suna Luca pentru “o bere pe scara”. sau serial la teve.
- la 00+ se scoate masina si se da o tura de control prin oras / imprejurimi. se gandeste la “dar ce vrem de la viata” & other hippie shit.
- la 2:00 am back to home unde => a) chat in continuare b) scris.
- la 4:00 am se da stingerea. lasa ca maine rezolvam toate restantele.

Nu ma plang. Nu produce bani. E un deziderat atins; doar.
M.

Nu stiu ce vreau.

Sunt de 6 ani in re-Constanta.

later.txt

“to achive
- ”

adica… ce… trebuie ceva? o escapada de minim 1 luna / maxim 1 an in KL si imprejurimi n-ajunge?! cpm! altceva ce?! ‘junge. m-a mancat in coeur si iar mi-am pus paie-n cap cu Lore, adica ma mananca inca. sper sa-mi treaca cat mai repede … stresu’ drq. de fapt e vorba de mai mult trecut dar hai sa nu intru in detalii. m-au cam muncit astia la munca; tre’ sa fac manajment, canci.

eu caut sa distrug corola de minuni a lumii… haved fun. bai! nu am facut baieeee in mareeee pana acum - pe genul evadare / resetare - poate-n we la bulgari. e cam rece.

Era dupa-amiaza acu ceva zile si lucrai, programai. In spatele blocului niste tiganci se apucasera sa sparga dalele ramase de la garaje ca se ia otelul din ele. Dale care stateau foarte bine unde erau. Ai iesit pe balcon si te-ai rastit la ele, ti-au raspuns, s-a lungit, a trebuit sa te impui, ai urlat mai tare, ti-a iesit… pana la urma. Nu a trebuit sa cobori jos asa cum ai amenintat si foarte probabil ai fi facut-o, Doamne fereste! bine ca n-a fost cazul. Partea urata este ca n-ai mai fost in stare sa lucrezi cel putin jumatate de ora din cauza ’sangelui care iti innegrisera ochii’, adrenalinei, noradrenalinei etc.. Te-ai intrebat daca oare un dialog civilizat ar fi functionat, cel mai mult insa te oftica … la maxim! faptul ca nu mai puteai sa lucrezi. Dar deloc. Te-ai plimbat prin casa de colo-colo boscorodind, mai un gesticulat, mai un injurat, un oftat… a trecut. Un detaliu important: dracii s-au mai domolit considerabil cand ai bubuit catva pumni intentionati - artistici - in perete. S-a mai ars.

Este o problema.

Nu cred ca articulatiile mi s-au busit fara un scop precis, acela de a ma proteja. Este imposibil sa nu fie o legatura intre pareza stra-bunicului Dimulescu, piciorul beteag al tatei, umarul meu franjuri si handicapul motor al Andrei din nastere. Toate pe aceiasi parte dreapta, cred ca nu ma insel. Asemenari daca mai stau sa mai caut gasesc. Este cazul sa incetezi sa te mai invinovatesti pentru intamplarea din Vama cu Lore, esti la fel de vinovat ca si manerul unui ciocan. In acelasi timp nu este de iertat si nici scuzabil. Insa tara este a ei. In cazul acela. Coborind in subsol este vorba despre o lipsa esentiala de respect fata de calitatea umana, lucru ce atrage automat o frustrare, la fel de esentiala. Si a trecut destul de mult timp incat defectul sa nu fie inlaturat prin auto-educatie. AAA nu spune aproape nimic despre metodologie, ti-l aduce pe Dumnezeu (a se citi Iisus) in viata ta. Lucru care nu-i putin deloc, da-i departe de pragmatismul si eficienta industrial americana.

Prea putin ma intereseaza politica corecta.

18-19 decembrie 1998

[...] Sunt doua alegeri pe care le faci (din care una in fiecare dimineata). Prima este ca acel sine-interior sa fie ceea ce conteaza cu adevarat (pentru ca-i singurul care este, si poate fi; altceva nu merge - in definitiv). A doua, alegerea de fiecare dimineata, tine de cum sa vrei sa fie totul in rest, ce a mai ramas daca extragi acel sine-interior, sub ce forma sa fie. Si oricum, tot ce este, este si din interiorul tau, caci altfel nu are cum sa fie. Doua alegeri. Asa sunt lucrurile.

[...]

Maine dimineata ma duc acasa, sa petrec Craciunul. Are sa fie frumos, deoarece (re)simt valoarea lui “impreuna”. (De fapt aceasta este Craciunul).

Piscina de la Ana Coposan din Eforie e mult prea sarata pentru o balaceala decenta. Mai mult balneo-climateric. Mai mult teric. Cu saunici - am rezistat la aia uscata! e clar ca circulatia periferica e praf, cu jacuzzi si cu alte balarii terapeutice. Am savurat insa “plaja” prin geam la deschiderile din sud ale piscinei. Ratza din mine insa se declara nemultumita de conditiile acvatice, macar apa decenta… Totusi… o iesire bine-venita de spalat creeri.

Luni (adica azi) traininguri si manajment la Buc. E mult efort sa tii laolalta o mana de oameni. Ca de muncit nu muncim pt bani ci pentru pozitia sociala care ne-o da un job. Tare mi-e ca maine seara nu prinz grunju’ Mincinosului. Picat. Pen’ce muncim, pen’ce muncim (cand n-o facem pentru noi)?

l’edit: l’apucai, da’ fu gol.