Kul

Valuri frante, de vant, de furtuna. N-am intrat. Era doar de palmares. Astept hula. Erau perfecte pentru kiteri. Erau trei. La intoarcere s-a auzit mult mai bine originalul decat remixul; fara soare. Am mai imbatranit si eu:). Parca se termina o perioada (si incepe alta).

Surf up! Yeah! A inceput sezonul. Si ce daca e marti si am carca de lucru si mai tre’ sa suplinesc si supportul pe perioada c.o. … jean boxeaza. Erau valuri de dimineata pe webcam, si pe la 16 am tras rapid o fuga. Frumusele valuri, cam tragea sub apa, am prins mai multe si vreo doua de toataaa frumusetea pe plan vertical ajea… viiuuuuum! Ohhhh yeahhh:) That’s good life:D Ce serotonina, ce sexe-n plexe, ce kids… valuri frate, valuuuuri!:D Sper sa o tina asa toata luna; si la mai mare!

M

Un week-end frumusel. Inceput cu o zi fortata-n liber vineri, petrecuta pe plaja in principal, cu I. si chiar si cu placa (si-a luat si el:))… mai frumos decat ma asteptam. Are “putrezitul pe plaja” valorile lui, desi mai ca-i precum cafeaua: ca sa devina arta tre’ sa fie destul de rafinata ;) Dar nu-i rau deloc chiar si pe fuga - si da, stiu, ar trebui sa fac asta MULT mai des. E la doi pasi. Valurele mici, dar placute, pacat ca vantul a picat spre seara. Sambata o Agigea, din pacate cu o apa tulbure - plina de microorganisme - ca de abia imi vedeam labele. Mission aborted, back to “putrezire”. Nice:)

In Vama eu nu stiu daca mai merg vara asta. In nici un caz treaz. Imi este deprimant. Nu pot sa accept ca aia nu stiu sa(-mi) puna muzica. Nu pot sa accept bucuria de pe “Videli Nochi” din Stuful tzaranizat la maxim (ca-i moka si la indemana) asa cum o faceam acum 10 ani. Nu pot sa accept ca astia din Control n-au fost deloc la biserica si sa le pice curentul cand aveau si ei in sfarsit! vreo 3 mese pline. Nu pot sa…
E rusinos ca toata Vama sa fie facuta de atmosfera si de muzica din masina. Ori alcool care sa culce cuminte la pamant toate pretentiile si sa niveleze nivelul de distractie, ori… de 2-3 ori pe an Controlul din Buc, sau stiu eu ce alte petreceri tematice 30ish. Ok.

Si cred ca imi ajunge si cu depresia. Ar fi cazul sa ma apuc de munca. Este posibil sa fie prea tarziu pentru Malaezia, dar… poate am super-bulan. E rusinos sa stiu ca n-am plecat anul asta mai nicaieri pe unde mi-am propus, si ca la intrebarea lui Popey ca “ce am facut pentru sufletul meu in ultimile 6 luni (besides L.)?” am ridicat din umeri. Nu stiu ce vreau? Nu-i nimic, exista cursuri si pentru asta. Metodologii, americanisme.

Iar legat de umanismul oamenilor din jurul meu care nu-s oameni buni, nici oameni rai, ci oameni… Nu stiu. Pana la urma chestia asta cred ca va ramane asa forever. Sunt centrul universului meu. ‘Fuck around’ is not ok. Din nou. Leave it. Era buna intrebarea aia cu “asculta de fapt ce vrea viata de la tine”.

Daca ceri ti se va da. E mega-important sa stii ce sa ceri. Bani si avantaje la salariu, din astea.

Nu era vorba despre munca. Highlight-ul acestui we a fost un gratar pe o plaja MINUNATA de-o frumusete incredibila cu gasca Ionut S. undeva pe langa Petromidia. Am adulmecat farmecul locului ca un dulau in calduri. Doamne! frumos loc… buna salata:) Lipovenii pescari ce o rupeau pe ruseste si care faceau baie langa, dand pe gat niscavai beri faceau toti banii. Poate intr-o data viitoare am sa ma sui pe digul de dupa canal ce nu-i mare lucru de trecut inot (e adanc). Iar plaja… pfua! tre’ sa se formeze niste valuri acolo, e clar de placa mare.

Iar n-am facut baie-n mare. E prea rece. Nici macar la bulgari. In Vama a fost mult mai bine vineri pe genul burlac ajea, iar sambata mai subtire, cu oboseala mai multa si automat nervi la fel si tot n-am ajuns cu totii in Control desi vineri mi-am facut putin damblaua pe un Bloc Party… dar tot n-am avut orgasmul mult-asteptat. S-a intors Pax in tara: minunat vamesul ce ne-a re-primit la un interval de 2 ani in tara cu un cald “De unde veniti frati romani?” trecand vama cu piciorul, in slapi si cu buletinul/pasaportul in mana. S-a inchis un ciclu. Am simtit-o, desi n-a fost a mea, ca pe o reintoarcere.

Daca am impins lucrurile un pic mai incolo decat trebuia n-am vrut. Iar alegeri… iar de alergat.

Valuri mari, de placa mare, da-i rece apa. Las’ la vara. Facut pofta juma’ de ora pe acolo cat sa se dilate narile cu totul.

Baie tarzie cu Petrosina&A. la Casino in Mamaia. Desi programat, n-am mai trecut acasa dupa boarfe si cum Petru a intrat evident mi-a facut pofta si am intrat si eu. Foarte tonifiant, de parca imi trecuse prin tot corpul un tavalug energetic care a echilibrat tot. Zen like. Dupe care am gasit toti trei o cosmelie de lemn dupe care ne-am adapostit intr-un colt de vara uitat asa cum ii sta bine unui tarziu Septembrie cu nisip si frunze uscate. Valurele erau dar nu stiu daca ar fi sustinut placa. Da’ asa… cu “corpul gol” (ca oricum chilotii cam cadeau de pe mine). Fun. Daca se ridica maine merem cu placa.

http://twitter.com/dom/statuses/930575295

Cu ce se pot asorta niste papanasi lenesi de duminica pierduta si casnica? Pai, ca sa fie de sezon cu niste valuri! Chit ca-i rece, chit ca ploua, daca-s valuri merita luate. Zis si facut, si am fost, si cu fete(-le care erau cu doua-trei geci pe ele, cu fes, cu ce tre’, de sezon). N-a fost chiar asa de rece, dar cam batea vantul si marea era cam agitata. Luai trei valuri mari si late din care doua mai acatari, iar unul cu ceva manevre ranjind in fata lui Nanu care credea ca intru in el… si cam atat. Tragea curentul foarte puternic, eu nici n-am fost dupa groapa, s-a dus Nanu singur (spre disperarea oare cui?) si a luat unul mai mare pana la mal. S-a cam facut de full si mie mi-au cam inghetat oasele (adica articulatiile de la genunchi si de sold, care ma supara si acum of! batranetile mele). Oricum mai misto decat sa stai in casa. Papanasi au fost asa si asa. Septembrie s-a facut frate cu Noiembrie, astept o revenire dar in nici un caz glorioasa.

15 septembrie mi-o da in goarna rau de tot… Asta-mi pune stop la orice alte proiecte de lunga durata, cel putin o perioada buna. ’V-ar impozitele drq sa va hie…

O zi superba, desi cu victime colaterale. Mers cu Nanu pe la 3+, erau mari-mari si regulate, de hula. Am luat o decizie buna sa mergem la Casino unde se formau perfect dupa prima groapa. De fapt chiar magnific: sa stai in apa cu placa in maini si sa vezi in fata ta un perete de apa ce se formeaza dand sa se rastoarne periculos peste tine, inaintand metru cu metru… pfiu! si inalte 1.5 - 2 m si lungi 70-100 de metri chiar dupa buza ciupercii, spre stanga. Am luat labele ca sa nu mai pedalez atat, N. s-a intors dupa ele ca nu puteai sa-ti dai drumul de pe buza fara.

Din pacate la un moment dat vine unul mare-mare, Nanu il anunta ca atare si eu zic ca nu-l iau, dar cand ajunge in dreptul meu hai ca e bun, il iau, ma uit dupa N. care era in stanga mea, nu mai era, inaintez cand… asta imi trecuse in fata si ma izbesc de el, si valul ne cara pe amandoi, eu urland de entuziasm si asta tipa ca si-a pierdut o laba… Pana ne-am prins, pana sa facem inapoi punct fix (trebuia sa ma fi scufundat eu dupa ea) cat ne-a rotit valul… canci, s-a dus. Oricum nu se vedea nimic la fund, asa ca Nanutu a ramas fara o laba, mai mult din cauza mea… deh, pierderi de razboi, da’ ii cam erau laxe (si eu ma gandeam cand am intrat ca o sa le pierd ca si mie imi joaca-n picioare).

Dar a fost minunat, am luat 3 valuri, din care doua mari, erau gen bizon care te duceau din rupere in rupere cu ele, cu adrenaline rush alea-alea… de manevre era mai putin loc, desi poate s-ar fi putut. Iar la cel care se cam putea m-am speriat ca nu-l mai vedeam pe N. si vroiam sa ma intorc, dar asta era in fata il luase pana la mal. Si te cam tragea in larg, dar era ok, te puteai lupta cinstit cu curentul. Si… :) vine unul mare la un moment dat, ba! da mareeee… ii urlu lui Nanu: “ducking, acuuum” si ma bag sub, dar a fost cu 1.5 secunde mai devreme asa ca atunci cand am iesit din apa am iesit chiar in spuma… m-a aruncat pe spate cu tot cu placa ca pe un fulg, presat sub ea. Ma gandeam ca un incepator ar fi intrat in panica si ar fi dat aerul afara din plamani. Mi-a fost un pic tarsa, dar fu ok. E sport extrem ce drq.

O baba la mal in prima tura (ca am luat si o pauza) “mama, aveti grija… sunteti constanteni?”:). Si arabul de la chiosc ce dulce era cum imi povestea pe fuga cum isi sparsese el timpanul dupa ce a coborat la 14 m freediving si l-a prins un curent. “Da’ amic tau stie inot bine?”. Nanu a mai ramas in apa, prins in entuziasm, si i-am dat placa si labele mele si zicea ca e mult mai misto cu a mea, ca deh, e mai profy-like, dar s-a pacalit evident ca l-a cam doborit oboseala si raul de miscare.

Laba nu s-a ivit la mal din carasbeta salvamarilor. Nici nu speram sa. Excelent azi la mare!:) Maine cre’ca se lasa vantul.